Dacă existenţa’ţi sublimă şi-ar găsi sfârşitul in burta unui canibal, cu ce-ar fi mai prejos decât să te lovească din plin un tren şi să-ţi zboare maxilarul, printre multe altele, la 50 de metri?
Murim. Şi o stim. Şi pe mulţi îi întreb.. cum se împacă cu ideea asta? Cam nimeni n-are vreo problemă legată de faptul ăsta. Aşa că ne aranjăm părul în continuare, când cineva ni-l strică, ne gândim ca până acum cu ce ne vom îmbrăca peste cinci minute (vorbesc de partea masculină când zic cinci minute), ne facem aceleaşi planuri stupide de viitor (pe care le vom abandona, oricum, mai devreme sau mai târziu, pentru că suntem oameni simpli şi la prima groapă mai adâncă ne speriem şi tragem cu ochiul la tobă, spoilere si jante), trăim cu aceeaşi durere în pulă, şi deodată uităm de noi. Uităm pentru că nu mai existăm. Uităm, pentru că dacă toţi au uitat, noi nu avem voie să mai ţinem minte..
2 comentarii:
Ba. Mi-e frica de moarte. Ma cac pe mine de frica. Da' am ajuns sa cred ca totusi e important ceea ce lasi in urma si doar te-am futut la cap o gramada cu chestia asta. Indiferent ca e un copac (ha haaaaa) sau un copil (ha! oops) sau ca pizda masii, ai emanat vreo fraza citata de un milion de ori de toti meseriasii care nu gasesc ceva mai inteligent de facut, e al dracului de important sa nu incetezi sa te gandesti la ceva ce poti sa lasi in urma, baga-mi-as pic... ei picioarele, pula in capul lor de dobitoci, ca trebuie sa le lasi ceva, ca singuri nu se descurca. ei, trebuie sa lasi un semnulet mic ca ai fost. pentru ca e clar, esti un pic si dup-aia nu mai esti. si dupa ce nu mai esti, dracu isi mai aduce aminte. baaa, vi... mda-ule, sau cum dracu te mai cheama prin realitatea asta virtuala... in mama ei. baga-ti piciorul. lasa-mi blogul asta inainte sa-ti tai venele si tot ai lasat ceva. scrie o carte, planteaza un pom (vai ce ma hlizesc), fute o femeie si fa-i un plod. cineva trebuie sa-si aduca aminte ca altfel ai supt-o, tata. a, fir'ar a dracu de diacritice.
Pula mea. Nu plantez copaci, ca ma murdaresc pe maini si trebuie sa-mi aranjez parul. Pai daca las un rahat in urma, crezi ca ma mai doare-n cur de el? Daca mor, ma mai doare-n cot de cine o sa-si aminteasca de mine? Hai ca-ti las tie blog-ul, ca-mi esti drag, 'mi-as sa-mi bag..
Trimiteți un comentariu