sâmbătă, 30 iunie 2007

Acord un zero.

Cand am sa ajung in Iad, am sa cer un calendar, ca sa stiu cand e ziua mea. Ca un betiv notoriu ce poate trai foarte bine doar cu o sticla de vin asupra'i.
In Iad ajung si'n Iad vom ajunge. Ca scrumul ce-l intoarce vantul spre mana care-l alunga. Orice am spune, n-avem nici o scuza, si nici un drept de apel. Suntem prefacuti pana'n ultimul por, pana la ultimul fir de luciditate, dorim raul asa cum dorim si binele, suntem gata sa ne vindem visurile malefice la orice taraba cu temeri si moravuri atarnate deasupra, zornaind a pustiu teribil. Totul e o bucata de carne vie, smulsa in doua cu par si sange, si-apoi remodelata pana la standardele acceptabilului, sau chiar frumosului.
Nimic nu conteaza si nimic nu e mai presus decat murdarul. Daca murdarul n-ar exista, oare unde am ajunge?
De fiecare data cand te imbeti, se gaseste un alt tip beat care sa-ti spuna lucruri ce vrei sa le auzi numai cand esti treaz. Si de fiecare data cand te trezesti, iti dai seama ca tot ce ai facut pana acum a fost sa uiti ca te vei trezi.
Mi-am dat demisia. Adicatelea am demisionat. Adica am plecat in lumea mea. Dar, vezi tu, modernizarile astea te cam fut la psihic in ziua de azi. Totul evolueaza, si evolueaza atat de handicapat, incat nimic nu mai este asa cum stiai tu din cartile cu povesti. Nu, nu. Daca eu vreau sa plec maine in pula mea si sa fumez o tigara pe varful muntelui, nu se poate. Pentru ca azi iti dai demisia, dar abia peste doua saptamani poti pleca. Pai de ce, ba? Pai na, ca asa-i totul, pe dos. Maine trebuia sa plec la mare. Din nou. De data asta, "mai pe bune". Mai vreo saptamana, cam asa. DA' NU POT, BA, NU POT!
Apropo de mare (da, stiu ca nu asa se scrie apropo), futere de tot la mare. Ieftin, apa multa, tipe goale. Cam atat.
Asta-i un inceput de reinceput de blog. Asa ca, dragul meu blog, promit sa te mai umplu in viitor. Hai pa.

Despre mine

Fotografia mea
Când mă simt mai prost ca mine Şi cu toţii suntem proaste, Vreau să fie iarăşi bine Să mă'nec în berea noastre.